Evoluția indicatorilor economici ai României după aderarea la UE
De Ziua Europei echipa RoEM a realizat o radiografie generală a evoluției celor mai importanți indicatori economici de la aderarea României la UE, comparând evoluția acestora cu alte cinci state membre din această regiune, considerate în general puncte de referință pentru economia României. Evoluția acestor indicatori prezintă un trend crescător puternic în cazul tuturor celor șase țări care au aderat în anul 2004, respectiv 2007 la UE, indicând astfel efectele economice per total benefice ale apartenenței țărilor din Europa de Est la comunitatea europeană.
Primul astfel de indicator este PIB-ul pe cap de locuitor (PIB/capita) exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPP) pentru a putea fi comparat între țări.
Acest indicator este folosit cel mai frecvent pentru a măsura și a compara eficiența economică generală a țărilor. Pe lângă faptul că acest indicator a crescut aproape în continuu de la anul aderării până în prezent, România a avut cea mai mare rată de creștere din regiune. Astfel, România a reușit să se distanțeze de Bulgaria, respectiv să ajungă din urmă Ungaria și Slovacia. Ceea ce este mult mai important, însă, este faptul că pe când în anul aderării PIB-ul pe cap de locuitor al României reprezenta doar 41% din valoarea medie a UE, conform celor mai recente estimări acest procentaj a ajuns la 78%. Chiar dacă media UE este încă destul de departe, convergența României în privința acestui indicator este evidentă.
În comparație cu primul indicator, cel de-al doilea indicator ales este mult mai apropiat de percepțiile populației privind nivelul general de trai, măsurând veniturile nete ale populației pe lună, exprimate în mod similar în paritatea puterii de cumpărare (PPP) pentru comparabilitate.
În cazul acestui indicator putem observa tendințe similare: trendul este crescător aproape în mod continuu (excepția fiind criza economico-financiară din 2008-2009), iar rata de creștere este ușor mai ridicată în cazul României decât în cazul țărilor din regiune. Astfel, o știre mult comentată publicată acum 10 zile arăta că după ce decalajul s-a redust treptat, în anul 2023 România a trecut de Ungaria în privința valorii salariilor nete medii. Totuși, trebuie menționat și faptul că România rămâne la coada clasamentului european în privința acestui indicator, iar dacă ne uităm la valoarea transformată a salariilor cu ajutorul cursului nominal, Ungaria continuă să se situeze în fața României, depășirea fiind valabilă (deocamdată) doar în cazul în care transformăm aceste valori în paritatea puterii de cumpărare. Cu alte cuvinte salariul mediu net obținut în Ungaria, dar cheltuit în România rămâne mai ridicat decât salariul mediu net din România.
Pentru a surprinde efectul deschiderii piețelor autohtone către investitorii UE, al treilea indicator ales măsoară evoluția soldului investițiilor străine directe (ISD) în țările incluse în analiza noastră.
Evoluția crescătoare a acestui indicator arată că după aderare România a devenit și continuă să fie o locație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini. Chiar dacă și în acest caz rata de creștere a soldului ISD în cazul României este destul de ridicată, decalajul față de Cehia și Polonia s-a lărgit în timp, iar avantajul față de Ungaria este una minoră, mai ales dacă luăm în considerare și diferența mărimii celor două țări.
Ultimul indicator încearcă să surprindă efectul invers, și anume impactul accesului liber la piețele europene pentru economia României.
Indicatorul ales măsoară evoluția valorii exporturilor țărilor din regiune – chiar dacă vorbim aici de exportul total al țărilor, cea mai mare proporție a acestora este îndreptată către statele membre ale UE. Deși trendul este unul crescător în țările din regiune, România se pare că nu a reușit să profite pe deplin de această oportunitate adusă de aderarea la UE, Polonia, Cehia, dar și Ungaria stând semnificativ mai bine atât în privința valorii absolute, cât și în privința ratei de creștere a exporturilor. Astfel, întărirea calității produselor și serviciilor din România, intensificarea orientării internaționale a companiilor, respectiv creșterea competitivității economiei în general reprezintă priorități ce ar putea contribui semnificativ la creșterea economică a țării în viitor, fundamentată pe statutul de membru al UE.